nici nu stiu ce sa iti raspund…e continentul cel mai fascinant, cel mai sarac si care traieste o tragedie crunta bantuit fiind de seceta, foamete, razboaie civile, boli, braconaj, distrugerea ecosistemelor, disparitii de specii ale faunei si florei, disparitia multor culturi si traditii…
@Ratonu’: de obicei afirmatiile se argumenteaza. Spre exemplu, ai putea sa-ti argumentezi parerea prin pozele tale si-ale Catalinei, din Nigeria, 1996-1997. Eu stiu ca sunt si zone dezvoltate in Africa, mai dezvoltate : Maroc, Egipt, Tunisia si Republica Sud-Africana, care de fapt este cea mai dezvoltata. Asa am invatat eu, si mi-au mai confirmat si altii, localnici si vizitatori.
există o carte. Abanos, ar fi traducerea titlului în română, scrisă de unul Kapuszynsky, un ziarist polonez care a stat v’o 30 dă ani prin mai toate ţările de pe acolo. e o carte lămuritoare despre problemele continentului african.
una sunt excursiile şi alta e să locuieşti acolo. vorbesc în cunoştiinţă de cauză, pentru că am locuit la Conakry, în Guineea Franceză, v’un an.
africa are un anumit miros. africa are un anumit fel de a vorbi şi de a râde, indiferent de dialectul folosit. căldura africană este, şi ea, tipică. briza (la atlantic, cel puţin) are o sărătură aparte. strada din oraşul african e altfel.
mă bucur de pozele astea. mi-am amintit de pozele teribile din Namibia şi Botswana. elefantul acela din "mlaştină", e cumva în delta temporară a fluviului Okavango?
@ sebasttian corn
eu doar admir sau deplang farame din ce primim prin intermediul celor care au cunoscut continentul negru, leaganul omenirii. chiar o sa caut acea carte, mi-ar face placere sa o citesc.
este o carte scrisă superb, de un ins care s-a trezit trimis în africa în misiune de ziarul său prin anii 50. simpla misiune s-a transformat în pasiune şi polonezu’ n-a mai plecat de acolo, încercând să desluşească ce e cu Africa asta, de fapt.
Titlul original este Ebene (nu-mi ies accentele corecte) şi a apărut la editura Plon, în 2000.
Of… Mi-aţi reamintit de Africa. Rău mi-aţi reamintit de Africa…
@ sebastian corn
eu nu cunosc acest continent decat din cateva carti si din documentare. aroma vietii africane doar voi o puteti exprima. pe mine m-au facinat intotdeauna imaginile de acolo, istoria, arta si muzica lor insa sunt doar o profana in cunoasterea lor. Citind in copilarie o carte despre viata lui Albert Schweitzer am intuit farmecul cu care te inlantuie acel taram.
Iulie 1st, 2008 la 14:11
nici nu stiu ce sa iti raspund…e continentul cel mai fascinant, cel mai sarac si care traieste o tragedie crunta bantuit fiind de seceta, foamete, razboaie civile, boli, braconaj, distrugerea ecosistemelor, disparitii de specii ale faunei si florei, disparitia multor culturi si traditii…
[Reply]
Iulie 1st, 2008 la 15:06
ei, atunci trebuia sa pun titlul "Africa-ultimul sau coltisor de frumusete".
[Reply]
Iulie 1st, 2008 la 16:35
MI-E DOR !!!!!!!!!!!!!
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
E, e ca e frumoasa
desi ft saraca si bolnava in realitate, nu asa ca-m poze?:))
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
@Ratonu’: de obicei afirmatiile se argumenteaza. Spre exemplu, ai putea sa-ti argumentezi parerea prin pozele tale si-ale Catalinei, din Nigeria, 1996-1997. Eu stiu ca sunt si zone dezvoltate in Africa, mai dezvoltate : Maroc, Egipt, Tunisia si Republica Sud-Africana, care de fapt este cea mai dezvoltata. Asa am invatat eu, si mi-au mai confirmat si altii, localnici si vizitatori.
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
Sunt tare frumoase pozele.
Mi-ar placea sa ajung acolo.
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
@justblue
si mie mi-ar place sa ajung acolo…am o lista foarte lunga de locuri in care mi-ar place sa ajung.
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
există o carte. Abanos, ar fi traducerea titlului în română, scrisă de unul Kapuszynsky, un ziarist polonez care a stat v’o 30 dă ani prin mai toate ţările de pe acolo. e o carte lămuritoare despre problemele continentului african.
una sunt excursiile şi alta e să locuieşti acolo. vorbesc în cunoştiinţă de cauză, pentru că am locuit la Conakry, în Guineea Franceză, v’un an.
africa are un anumit miros. africa are un anumit fel de a vorbi şi de a râde, indiferent de dialectul folosit. căldura africană este, şi ea, tipică. briza (la atlantic, cel puţin) are o sărătură aparte. strada din oraşul african e altfel.
mă bucur de pozele astea. mi-am amintit de pozele teribile din Namibia şi Botswana. elefantul acela din "mlaştină", e cumva în delta temporară a fluviului Okavango?
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
@ sebasttian corn
eu doar admir sau deplang farame din ce primim prin intermediul celor care au cunoscut continentul negru, leaganul omenirii. chiar o sa caut acea carte, mi-ar face placere sa o citesc.
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
este o carte scrisă superb, de un ins care s-a trezit trimis în africa în misiune de ziarul său prin anii 50. simpla misiune s-a transformat în pasiune şi polonezu’ n-a mai plecat de acolo, încercând să desluşească ce e cu Africa asta, de fapt.
Titlul original este Ebene (nu-mi ies accentele corecte) şi a apărut la editura Plon, în 2000.
Of… Mi-aţi reamintit de Africa. Rău mi-aţi reamintit de Africa…
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
@dias
lecuieste-te scriind din amintirile tale legate de Africa. te-am mai citit dar mai vrem.
[Reply]
Decembrie 22nd, 2009 la 19:12
@ sebastian corn
eu nu cunosc acest continent decat din cateva carti si din documentare. aroma vietii africane doar voi o puteti exprima. pe mine m-au facinat intotdeauna imaginile de acolo, istoria, arta si muzica lor insa sunt doar o profana in cunoasterea lor. Citind in copilarie o carte despre viata lui Albert Schweitzer am intuit farmecul cu care te inlantuie acel taram.
[Reply]